Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (361)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Ce  mai zic poeţii: Alexandru Sfârlea: „Ca să nu urmeze după duminică, ziua de luni s-a ascuns în locul gol lăsat de ziua de sâmbătă, ca o gaură neagră în plămâni”; Alexandru Sfârlea: „Am timpanele fisurate de la auzul ştirilor TV”; Alexandru Sfârlea: „Un căpeţel de smotocită sfoară este echivalentul situării tale  în lumea literară”; Marcel Vişa: „Poeţii iubesc doar băncile din  parcurile unde hrănesc porumbeii cu litere”; Marcel Vişa: „Poeţii nu poartă verighetă, cei care o au o ţin veşnic la amanet”; Vasile Igna: „Când moare un poet se face întuneric, dar silabele luminează inima unui astru vecin”;

Preotul Ciprian Florin Apetrei, în „Ziarul Lumina” din 11 martie 2020,  explică forma cifrei opt în care sunt făcuţi mucenicii în zona Moldovei: „…are un înţeles teologic şi ne arată influenţa monahală isihastă din mănăstirile moldave în viaţa credincioşilor din această zonă. Cifra 8 semnifică ziua a opta. În acest sens, în teologia Sfinţilor Părinţi, veşnicia creaţie9i transfigurate prin Hristos Domnul este redată de expresia „ziua a opta a creaţiei”. În opoziţie cu săptămâna de şapte zile, care măsoară timpul finit, ziua a opta arată modul existenţei mai presus de materie şi de timp” (Sfântul Maxim Mărturisitorul), defineşte un nou început şio altă stare care nu va mai fi supusă schimbării, pentru că „ziua a opta” nu va sfârşi niciodată şi nici nu va fi măsurată cu perioade trecătoare ale timpului, ci „va fi un timp format nu din succesiuni de momente trecătoare, pieritoare, ci din relaţia de dragoste plenară, care se săvârşeşte neîncetat într-o transfigurare dinamică din slavă în slavă” (Christos Yannaras). Ziua a opta este caracterizată de desfiinţarea distanţei fizice dintre Dumnezeu şi om, înseamnă unirea lui Dumnezeu cu Adam cel universal, fără să atingă sau să forţeze libertatea fiecărei persoane”;

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 2 din 2020, prezintă câteva tendinţe caracteristice literaturii de după 1989:

Publicitate
  1. „cărţile cu o problematică politică încep să aibă un caracter explicit, renunţându-se treptat la stilul aluziv în utilizarea căruia scriitorii români ajunseseră în timpul comunismului la o adevărată virtuozitate”;
  2. „literatura pe teme erotice ia forme agresive şi sfidătoare, devenind frecvent licenţioasă, în replică la puritanismul impus de cenzura comunistă. Această defulare se asociază cu tentaţia de a scrie o literatură comercială, care să se vândă repede şi să asigure câştiguri mari, în stil americănesc”;
  3. „în mod numai aparent paradoxal, în paralel cu literatura erotică lipsită de prejudecăţi, se afirmă rapid şi o literatură de inspiraţie religioasă. Explicaţia este aceeaşi. Şi religiozitatea fusese îndelung reprimată în timpul comunismului”;

 

Nicolae Georgescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 2 din 2020, publică eseul „Actualitatea lui Maiorescu”. Reţin două aspecte care îl vizează pe Eminescu: 1. „Se spune (ziarele) că la cenaclul său din strada Mercur se citea (şi se comenta) „Luceafărul”, fără ca autorul să fie de faţă, după-amiaza sau seara. Momentul era înscris, oarecum, între evenimentele mondene ale Bucureştilor. Volumul de „Poesii” al lui Eminescu, foarte elegant, foarte scump, nu-i era dedicat publicului larg, tinerilor de pildă. „Managerul” său, Titu Maiorescu, l-a gândit pentru înalta societate, mai ales cea a doamnelor sau întreţinută de ele. În saloanele bucureştene, care înfloresc după ridicarea României la rangul de regat, se stabileşte notorietatea poetică a lui Eminescu”; 2. „Discutând atât de intens cu textul eminescian, Titu Maiorescu este, de fapt, întemeietorul eminescologiei ca ştiinţă, pentru că schimbările pe care le face el au motivaţie şi, mai ales, pentru că asta le permite editorilor de după el să schimbe, adică să şi-l apropie pe poet ca text. A merge din comparaţie în comparaţie, apoi cu manuscrisele, apoi cu primele tipărituri: asta înseamnă chiar eminescologie – şi se naşte din marea, imensa pasiune a Mentorului Junimii pentru poezie în sine.  Iată că, prin simplificarea textului, el transmite ceva saloanelor bucureştene întreţinute de doamne respectabile din înalta societate…”;

 

Ce mai zic poeţii: Felix Sima: „Umblă poezie tot cu capul spart / Umblă poezia ca un ameţit / Umblă poezia ca un hoţ de fete / Umblă poezia ca o fată mare / Umblă poezia căutând poeţi”; Gabriela Chiran: „…să dau pe gât / jumătatea plină a cuvântului / jumătatea plină a inimii /  jumătatea plină a frumuseţii / jumătatea plină a adevărului”; Ovidiu Genaru: „Frigul îi suflă prin oase ca vântul prin tuburi de orgă”; Octavian Doclin: „…astăzi când reciteşte / poemul sub cuvintele lui / vede cum zac putrezite / cuvintele la care a renunţat / chiar de la început”; Ioan Baba: „Poetul îşi căleşte cuvintele ca fierarul / Ce-i potcoveşte numai / Pe cei care nu  se potcovesc singuri / Întrebarea bizară este / Dacă poetul-potcovarul / Se potcoveşte pe sine sau nu”; Gela Enea: „…ne-am lipit buzele în ultimul sărut / cum se lipeşte pana unei păsări în sângele / de pe botul animalului de pradă”; Gela Enea: „…lupta cu sinele este un fel de prescură / câte puţin câte puţin / până te-nghiţi şi devii un dumicat frenetic de lut”;

Dan Stanca, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 2 din 2020, scrie despre o temă care îmi place: „Din când în când e bine să ne amintim că literatura unui popor nu e formată doar din vârfuri, din scriitori excepţionali şi din capodoperele pe care ei le produc. Literatura ţării este formată şi din nivelele care se află dedesubtul vârfurilor. E vorba aşadar de un relief complex, în care, cum ar veni spus, fiecare pietricică îşi are locul ei. Spun aceasta deoarece de multe ori mi-am dat seama că prea suntem obsedaţi de cotele maxime şi că textele care nu se află la acest nivel cad deci într-un con de umbră la care nimeni nu se uită. Nimic mai fals! O literatură cuprinde şi autori de mâna a doua – sintagma nu are nimic peiorativ – care dovedesc hărnicie, cultură şi, ceea ce e mai important, respect pentru cuvântul scris. Literatură nu poate face acela care ia în zeflemea literatura, o desconsideră, o consideră ceva fără importanţă. Oricum ai fi, cu mai mult sau mai puţin talent, ai datoria să crezi în ceea ce faci”;

Gabriela Rusu-Păsărin, în „Ramuri” nr. 2 din 2020,  face o scurtă prezentare a maniheismului, decodând simbolistica mărţişorului: „În viziunea maniheistă, omul este privit ca un nesfârşit câmp de luptă al principiului dualităţii. Partea binelui este reprezentată de suflet, format din lumină, partea negativă este apanajul trupului, compus din pământ negru. Sufletul nu poate fi corupt, susţine această concepţie, el defineşte persoana.  Filozoful persan Mani propovăduia că, încă de la începuturile creaţiei, au coexistat două naturi opuse: întunericul şi lumina. Pacea şi liniştea erau apanajul luminii, pe când în întuneric existau constante frământări. În aceeaşi cheie de decodare trebuie înţeleasă şi simbolistica mărţişorului din spaţiul românesc: şnurul roşu simbolizează viaţa, speranţa, şnurul alb (sau negru), întunericul, moartea, forţa răului.  Din lupta contrariilor rezultă bucuria clipei, triumful vieţii, trecerea ireversibilă a vieţii care este atenuată ca trăire prin lumina clipei ce domină întunericul îndoielii, al tristeţii.”;

În „Orizont” nr. 2 din 2020, Cristian Pătrăşconiu propune ancheta „În ce raporturi vă aflaţi cu nostalgia?”. Reţin câteva răspunsuri: Liana Alexandru: „aveam un fel, pe care nu l-am desluşit nici până azi, de aşezare în spaţiile dragi când eram copil”; Ana Barton: „Duc tot ce am cu mine. Trecutul meu e în prezentul meu şi amândouă mă poartă către clipa ce va să vie”; Roxana Dumitrache: „când eram foarte mică, îmi imaginam că nostalgia e boala oamenilor mari. Ca durerea de oase sau certurile şoptite în limba germană ale bunicilor”; Alina Gherasim: „aş prefera un tip de nostalgie inversată, a întâmplării sau a locului către persoană, să simtă şi el abisul melancoliei. Sau un tip de nostalgie pentru un timp  viitor”; Episcopul Ignatie al Huşilor: „Fără a fi idealist, pot spune cu maximală certitudine că am o singură nostalgie: nostalgia unei libertăţi interioare profunde şi nesincopate”; Martin S. Martin: „Şi-i dăm dreptate lui Siddhartha Mukherjee: „amintirile fac trecutul mai viu, realitatea este cea care se descompune”; Monica Pillat: „nostalgia face prezent absentul şi atât timp cât ne e dor de „altceva” nu ne putem rătăci”; Ariana Rosser Macarie: „Pentru mine, e o hoaţă notorie. Vicleană, învăluitoare, măsluitoare, îi fură eului meu care trăieşte bunul lui vital cel mai preţios: clipa, timpul prezent, şi-mi dă la schimb un eu care îşi aminteşte. Îşi aminteşte ce? Trecutul, căruia cu cât mai mult îi curtez substanţa, cu atât atribui mai multă valoare unor crâmpeie preferate: amintiri-bărci rătăcitoare abandonate în ceaţa tăcută”; Ioan Stanomir: „Nostalgia este asemenea unei porţi: în spatele ei se află largul domeniu al visului”; Ioana Scoruş: „Nostalgia? Mi-ar fi uşor să vorbesc despre cum aş vrea să ningă mult, fabulos, interminabil, ca-ntr-un poem de Cărtărescu sau ca într-o nuvelă rusească şi zăpada să acopere totul, albă, strălucitoare şi caldă, pâlpâind în albastru când noaptea se aşează peste ea, să stau dindărătul ferestrei şi aburii respiraţiei să acopere  geamul pe care, cu degetul tremurat, să desenez o inimă. Ca în copilărie. Şi apoi să ningă iar”; Tatiana Ţîbuleac: „Chiar dacă vine din trecut, nostalgia mea trăieşte astăzi, ca o prietenă din copilărie care se mută cu mine ori de câte ori e nevoie, în altă ţară, în alt cartier, la alt balcon”;

 

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Tineri Laurieni în formare: mobilitate educațională Erasmus+ în Lituania

Publicat

Publicitate

Sfârșitul anului școlar a venit la Laurian cu două mobilități importante. În cadrul proiectului de acreditare Erasmus+, nr. 2024-1-RO01-KA121-SCH-000217506, în perioada 05-09 mai 2025, nouă elevi şi doi profesori însoţitori de la Colegiul Național „A.T. Laurian” din Botoșani au participat la o mobilitate de grup-elevi, la Kauno Maironio Universitetine Gimnazija, din Kaunas, Lituania. Proiectul de Acreditare, Erasmus+, Educaţie şcolară, finanţat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene, a avut un impact deosebit asupra elevilor noștri prin prisma dezvoltării unor atitudini pozitive față de apartenența la spațiul european și a unor abilități de comunicare într-o limbă de circulație internațională – limba engleză.

Elevii Colegiului Național „A.T. Laurian” din Botoșani, însoţiţi de profesoarele Anca-Luminița Dulgheru şi Lavinia-Elvina Ghineţ au participat activ la ore de lituaniană, engleză, economie, etică, biologie, informatică, muzică, alături de colegii lor din Kaunas, observând asemănările și deosebirile dintre cele două sisteme de învățământ. Totodată, grupe de elevi din ambele licee partenere au schimbat informații despre istoria celor două țări, despre limbă, cultură şi tradiții.

Latura digitală a educației a fost atinsă prin participarea elevilor atât la orele de IT din liceul gazdă, cât și prin vizitele de documentare de la Muzeul de Artă  și de la Muzeul Ciurlionis din Kaunas, muzee în care elevii au înțeles arta prin realitatea augmentată și prin proiecții 3D. Totodată, elevii au lucrat la paginile unei cărți virtuale a proiectului, pe platforma Book Creator.

O dovadă de educație interculturală și de comportament sustenabil față de mediu au fost activităţile de la Rumšiškės, unde elevii  au participat la un atelier tradițional de fabricare a pâinii. Astfel, au fost prezentate uneltele vechi, tradiționale, folosite pentru prepararea pâinii în casă, dar și obiceiurile legate de acest moment special pentru familia lituaninană tradițională. Elevii au fost încântați de întregul ritual, dar și de aroma pâinii calde, proaspăt scoase din cuptorul de lut.

În aceeaşi perioadă, Prof. Anca-Marcela Grădinaru a participat la un stagiu de observare, tot la Kauno Maironio Universitetine Gimnazija din Kaunas; a fost o experiență profesională și umană valoroasă, având ocazia de a observa, analiza și reflecta asupra unor modele educaționale europene, centrate pe echilibru, deschidere, flexibilitate și eficiență.

Dimensiunea incluzivă a educației a fost una remarcabilă: școala-gazdă oferă sprijin personalizat elevilor cu dificultăți de învățare, susține diversitatea culturală și promovează empatia și implicarea civică. Comunicarea deschisă cu elevii, respectul reciproc și încurajarea participării sunt valori profund înrădăcinate în cultura școlii. Conceptul de „școală ancorată în comunitate” a fost reflectat în numeroase activități extracurriculare, în parteneriatele active cu muzee, biblioteci și instituții culturale, precum și în atenția acordată educației pentru dezvoltare durabilă și patrimoniu. Elevii sunt implicați în proiecte cu impact social care îi ajută să devină cetățeni activi și responsabili.

Publicitate

”Mobilitatea de grup-elevi şi stagiul de observare au oferit un exemplu de bună practică. Elevii s-au întors mai bogați spiritual și cultural, dornici să împărtășească comunității școlii din experiența lor europeană.”, a declarat Rodica Mighiu, coordonator și persoană de contact a proiectului.

Citeste mai mult

Educație

Expoziția de arte vizuale „Suprapuneri estetice – cămașa românească”

Publicat

Publicitate

Muzeul Județean Botoșani găzduiește, în perioada 16-29 iunie 2025, în spațiul Colecției de Artă, expoziția de arte vizuale „Suprapuneri estetice – cămașa românească”.

Evenimentul, ajuns la a treia ediție, este organizat de Asociația Fioravante în colaborare cu Muzeul Județean Botoșani și partenerii. Expoziția reprezintă dovada spiritului creator care, plecând de la ia tradițională românească – parte esențială a costumului popular, de la elementele de artă populară, le prelucrează, în formă figurativă, stilizată sau abstractă, într-o manieră modernă, încărcată de armonie și echilibrată compozițional și cromatic, capabilă să sugereze o gamă variată de stări, emoții, trăiri, idei și concepții artistice.

Sunt expuse lucrări realizate în diverse tehnici – pictură în ulei pe pânză, acrylic pe pânză, grafică, mozaic și instalație – semnate de artiști din întreaga țară: Dănuț Aconstantinesei, Nicoleta Cristina Cărare, Margareta Catrinu, Cristian Bîrzoieș, Rodica Cojocariu, Ionela Cumpănașu, Genoveva Dolhescu, Daniela Andreea Hârjoi, Andreea Valentina Hogea, Ioana Gina Poleac, Mihaela Cristina Puciu, Nahum Sternberg, Adina Strugariu, Liviu Șoptelea, Margareta Toderică, Roua Ana Vasilescu.

Vernisajul va avea loc de Ziua Internațională a Iei, marți, 24 iunie 2025, ora 14.00, la Colecția de Artă Botoșani.

Curatorul evenimentului: Genoveva Dolhescu. Prezentare: Ana Elisabeta Coșereanu.

Program de vizitare: zilnic, 9.00 – 16.30.

Publicitate

Intrarea este gratuită.

Citeste mai mult

Educație

FOTO Erasmus+ : o săptămână de învățare și aventură culturală în Calais

Publicat

Publicitate

În perioada 5-9 mai 2025, un grup de 10 elevi și 2 profesori de la Colegiul Naţional ,,A. T. Laurian” din Botoșani  a participat la o mobilitate de grup-elevi, Erasmus+, Acreditare, Educaţie şcolară, la Lycée Général et Technologique « Pierre de Coubertin » din Calais, Franța. Această experiență educațională și culturală a avut ca scop principal dezvoltarea competențelor lingvistice în limba franceză, precum și îmbunătățirea competențelor interculturale, adaptate la noile tendințe globale.

Pe parcursul mobilităţii, elevii și profesorii au fost implicați în diverse activități educaționale și culturale, care au inclus ateliere de lucru, sesiuni de învățare interactivă și vizite culturale. Participanții (majori) si-au exprimat votul la secția amenajată din Calais pentru cetățenii români, pentru că sosirea în Franța a coincis cu ziua alegerilor prezidențiale din România. Elevii au participat activ la cursuri de  filozofie, economie, engleză, matematică, chimie, limba franceză. În afara cunoștințelor noi și descoperirea unor metode de predare uneori diferite de ale noastre, tinerii români au remarcat cu surprindere faptul că adolescenții din acest liceu foloseau foarte puțin telefoanele în timpul orelor de curs și deloc în timpul meselor la cantină, un obicei care a fost foarte apreciat.

De asemenea, au fost activ implicați în activitățile Asociației UnisCité pentru descoperirea istoriei, arhitecturii şi culturii locale. Au vizitat Ferme Urbaine, Acvariul Nausicaa și restaurantul Anima (La Cuisine Solidaire et territoriale)  unde au observat cu atenție acțiunile civice legate de protecția mediului înconjurător precum și preocuparea pentru integrarea personelor cu handicap sau probleme sociale.

Un moment special al fiecărei zile a fost sesiunea de împărtășire a experiențelor trăite, urmată de o degustare de produse specifice regiunii (Nordul Franței). Un alt aspect pozitiv observat a fost faptul că transportul public este gratuit în Calais, ceea ce încurajează cetățenii să folosească mai puțin mașina personală, contribuind astfel la reducerea poluării.

Feedback-ul primit de la elevi și profesori a fost extrem de pozitiv. Elevii au menționat că această experiență le-a deschis noi orizonturi și i-a ajutat să își îmbunătățească abilitățile lingvistice și interculturale. Profesorii au subliniat importanța unor astfel de programe în dezvoltarea personală și academică a elevilor. „Această mobilitate Erasmus+ a fost o experiență incredibilă pentru noi toți. Am învățat atât de multe lucruri noi și am avut ocazia să ne facem prieteni dintr-o altă țară. Suntem recunoscători pentru această oportunitate și așteptăm cu nerăbdare viitoarele proiecte”, a declarat unul dintre elevii participanți coordonați de profesoarele Gabriela Mangîr și Draia Ichim.

Mobilitatea Erasmus+ la Lycée Technologique Coubertin din Calais a fost o experiență de neuitat pentru toți participanții. Aceasta a oferit oportunități valoroase de învățare și dezvoltare personală, consolidând în același timp colaborarea internațională și prieteniile interculturale.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Accidentul de la Bălușeni: Precizările polițiștilor botoșăneni

Publicat

Publicitate

Vineri, în jurul orei 02:00, polițiștii din Botoșani au fost sesizați cu privire la faptul că pe D.E. 58, în comuna Bălușeni, s-a produs un accident rutier soldat cu victime omenești.

Polițiștii care s-au deplasat la fața locului au constatat următoarele:

Un tânăr de 21 de ani, în timp ce se deplasa cu autoturismul pe DE 58, dinspre Botoșani înspre Bălușeni, intr-o curbă periculoasă la dreapta, ar fi pătruns pe sensul opus de mers, împrejurare în care a întrat în coliziune cu o ambulanță, ce se deplasa dinspre Iași înspre Botoșani.

În urma impactului, conducătorul auto și unul dintre pasageri, un tânăr de 17 ani au decedat, iar alte patru persoane, două din ambulanță( cadre medicale) și două din autoturism, au fost transportați la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale.

Polițiștii continuă cercetările pentru stabilirea împrejurărilor în care s-a produs accidentul rutier.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending

OSZAR »