Vă mai amintiți cișmelele copilăriei? Cele de la colțul blocului, din parc sau de la școală, unde ne potoleam setea după o fugă cu bicicleta sau o repriză de fotbal printre garaje? Apa era rece, curgea direct din țeavă, și o beam cu nesaț, din palme sau dintr-o cană legată cu sârmă.

La Botoșani, toate astea au dispărut. După mai bine de 35 de ani, orașul nu mai are nicio cișmea funcțională pe domeniul public, accesibilă oamenilor de rând. Nici pentru bătrâni, nici pentru copii, nici măcar pentru cei care aleargă în parc ori așteaptă autobuzul în arșiță. Capitalismul cu sucul și apa de la magazin a învins.

E o tăcere apăsătoare în locul unde altădată picura viața. Am rămas doar cu amintirea fierbinte a verilor în care o gură de apă la cișmea însemna răgaz, joacă și apartenență. Azi, plasticul din sticlă a înlocuit sunetul apei care lovea trotuarul.

În alte orașe însă, amintirile noastre au supraviețuit. La Cluj-Napoca, de pildă, sunt peste 100 de cișmele cu apă potabilă, răspândite în tot orașul. O hartă interactivă te ghidează către cea mai apropiată. În zilele de caniculă, există și puncte de hidratare unde trecătorii primesc apă gratuită. O formă firească de grijă pentru oameni. Și la Iași sunt încă multe cișmele pentru oamenii locului.

La Botoșani, nu e doar despre apă. E despre tăcerea cu care ne-am obișnuit, despre lipsa firească a lucrurilor care altădată erau simple și bune. Cișmelele nu erau doar funcționale. Ele ne țineau împreună, ca o comunitate.

Poate nu e prea târziu să le revedem pe străzile noastre.

Municipalitatea ar putea începe cu puțin. O cișmea în fața unui parc, alta lângă o școală, una în Piața Mare, acolo unde soarele arde cel mai tare și trecătorii privesc lung spre nicio sursă de apă. Poate nu ar fi prea mult – doar un strop de normalitate, ca în alte orașe. O hartă simplă, publicată online, unde botoșănenii să găsească rapid cel mai apropiat loc în care pot bea apă, gratuit și în siguranță.

Se pot folosi materiale simple, rezistente, se pot reactiva cișmele vechi sau construi unele noi, poate chiar în parteneriat cu societatea de apă și canal. Nu pentru a impresiona, ci pentru a repara o lipsă care se simte cu fiecare vară. Și mai ales pentru verile ce vin. Tot mai calde și tot mai ferbinți.

Ar fi un gest mic cu impact mare. Pentru sănătate, pentru demnitate, pentru apartenență.
Pentru orașul în care încă mai trăim cu dorul celor mai bune lucruri simple.

Sursa foto ilustrativ: Captură de ecran

Românii se pregătesc pentru un nou val de scumpiri începând cu 1 iulie, când expiră măsurile de plafonare a prețurilor la alimentele de bază, energia electrică și polițele auto RCA.

„Costurile cu energia au un impact direct asupra prețurilor de producție, transport și depozitare. În lipsa plafonării, estimăm creșteri de cel puțin 5%, iar dacă adăugăm și efectul scumpirii energiei, prețurile pot urca rapid cu 10–15%”, a declarat Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Magazinelor Mici și Mijlocii din România (ANMC), potrivit Antena3.ro.

Măsura afectează în mod direct prețul a 17 alimente de bază, printre care pâinea, carnea, laptele, fructele și legumele, produse esențiale în coșul zilnic al majorității românilor.

Acestea au fost până acum protejate printr-o limitare a adaosului comercial la maximum 20%, însă odată cu încetarea măsurii, prețurile ar putea crește cu procente cuprinse între 5% și 15%, în funcție de sezon și de cheltuielile din lanțul de distribuție, relatează și alba24.ro.

Val de scumpiri din 1 iulie: Ce alimente de bază se vor scumpi

Potrivit aceleiași surse, produsele sunt:

• Pâine albă simplă (300-500 g, fără specialități)
• Lapte de vacă de consum (1 l, grăsime 1,5%, cu excepția UHT)
• Brânză telemea de vacă vrac
• Iaurt simplu din lapte de vacă (3,5% grăsime, maxim 200 g)
• Făină albă de grâu „000” (maxim 1 kg)
• Mălai (maxim 1 kg)
• Ouă de găină calibrul M
• Ulei de floarea-soarelui (maxim 2 l)
• Carne proaspătă de pui (pui întreg, tacâmuri, pulpe cu os, aripi, varianta standard)
• Carne proaspătă de porc (carne porc lucru, pulpă porc cu/fără os, spată de porc)
• Legume proaspete vrac (roșii, ceapă, castraveți, fasole uscată, morcovi, ardei gras Bianca, ardei capia, usturoi)
• Fructe proaspete vrac (mere roșii, mere golden, prune, pere, struguri de masă)
• Cartofi proaspeți albi vrac
• Zahăr alb tos (maxim 1 kg)
• Smântână (12% grăsime)
• Unt (maxim 250 g)
• Magiun (maxim 350 g)

De asemenea, nu se mai aplică plafonarea prețurilor la energie electrică și la polițele RCA, fapt ce va influența costurile de producție și distribuție. Situația este influențată de creșterea inflației.

Când expiră plafonarea, comercianții vor putea crește prețurile în funcție de costuri și cerere. Astfel, prețurile vor reflecta mai bine costurile reale, care au crescut mult în ultimii ani.

Pe termen scurt, asta va afecta bugetele familiilor, mai ales pe cele cu venituri mici și medii.

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 26 iunie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase joi, 26 iunie 2025:

Loto 6/49: 8, 43, 24, 45, 4, 40

Loto 5/40: 9, 30, 19, 32, 29, 37

Joker: 45, 40, 12, 7, 31 + 13

Noroc: 1 5 1 5 9 9 9

Noroc Plus: 4 7 9 1 5 4

Super Noroc: 9 9 8 0 9 1

Cadrele militare active sau în rezervă din Armata Română, serviciile speciale, Poliție și Jandarmerie nu vor mai avea voie să activeze ca mercenari în cadrul unor companii militare private, potrivit unui proiect de Ordonanță de Urgență publicat recent de Ministerul Afacerilor Interne.

Documentul prevede sancțiuni dure pentru cei care încalcă această interdicție – între 2 și 7 ani de închisoare – și are ca scop prevenirea implicării personalului român cu pregătire militară în conflicte externe, în afara cadrului reglementat de statul român.

Proiectul de ordonanță de urgență publicat de MAI prevede introducerea unui nou articol în Codul Penal, cu titlul „Participarea la activități interzise”, relatează alba24.ro.

„Exercitarea unei funcții sau prestarea unui serviciu în sectorul privat care presupune desfășurarea de activități cu caracter militar ori de securitate privată, în zone de conflict armat, ori desfășurarea de activități de recrutare, instruire sau consultanță pentru societăți sau companii militare ori de securitate private prezente în zone de conflict armat, cu excepția celor încredințate de autoritățile statului român, de către cadre militare, soldați sau gradați profesioniști, polițiști sau polițiști de penitenciare, în activitate sau în rezervă, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi”, se arată în proiectul ordonanței de urgență.

Astfel, actul normativ completează golurile din legislație care le-au permis recent angajaților din MApN și MAI să-și ia concedii și să acționeze ca mercenari în Congo, în armata privată a lui Horațiu Potra.

Personalul militar și polițienesc activ are pregătire specială în utilizarea armelor, tacticilor de luptă și de intervenție, iar posibilitatea de a opera fără supraveghere într-un mediu de conflict poate duce la transferul cunoștințelor și experienței acumulate în serviciul statului român în beneficiul societăților militare private sau chiar teroriste, mai ales în cazul în care aceștia devin instructori sau combatanți pentru grupuri implicate în conflicte armate.

Participarea cadrelor militare, polițiștilor sau polițiștilor de penitenciare în conflicte militare internaționale ca angajați ai societăților militare ori de securitate private prezintă riscuri majore ca aceștia să fie supuși la activități de radicalizare, să participe la comiterea unor crime de război sau a unor infracțiuni grave.

Totodată, angajarea în astfel de structuri poate deschide calea unor contacte periculoase cu grupuri paramilitare sau organizații criminale internaționale, care pot fi folosite ulterior împotriva intereselor naționale ori în detrimentul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu”, se precizează în nota de fundamentare a proiectului publicat de MAI.

Potrivit reprezentanților MAI, „implicarea cadrelor militare, polițiștilor sau polițiștilor de penitenciare în conflicte armate, ca mercenari, este de natură să afecteze capacitatea operațională, misiunile și personalul structurilor din care aceștia fac parte. Mai mult, aceasta poate fi interpretată ca o implicare indirectă a statului român și ar putea afecta imaginea internațională a României, atrage sancțiuni diplomatice sau conduce la tensionarea/deteriorarea relațiilor cu statele implicate”.